Poezii

        Damnată propriului eu

Cunoşti tu,oare,ambivalenţa mea,nud Inevitabil?

Mă dizolv în inconsistenţă,

Lângă sute de iregularităţi…

Dilatate sunt în subconştientul meu.

Pictez cerul care îngheaţă

În abisul meu, extremităţi,

Răpite dintr-un invariabil EU.

Te-aş abandona în fascinaţie,

Să te pierd, să te regăsesc

Pe a certitudinii paralelă.

Dar te repun în inerţie

Şi de la sine vorbesc

Fiori de emoţie inexplicabilă.

Mă recunosc în Imprevizibil,

Dar fragmentată în culori

Paralele şi ele în mine,

Fără un accent vizibil

Pe petalele unei flori,

Mereu în plenitudine.




poezie trimisa de Amelye_Enis